loading...

Cantitatea de radiatii pentru fiecare investigatii cu raze

Fie că este vorba de o radiografie sau de o tomografie, investigațiile medicale cu raze X sunt de ajutor pentru a pune un diagnostic corect. Având în vedere că presupun doze diferite de iradiere, aceste teste trebuie făcute doar când este nevoie, la indicația medicului.

Radiografiile, tomografiile, mamografiile, osteodensitometria DEXA și scintigrafiile sunt teste care prespun iradierea cu raze X, cunoscute și ca raze Röntgen. „Radiaţia X este o radiaţie ionizantă, utilizarea ei iresponsabil putând duce la îmbolnăviri în locul unui beneficiu.

De aceea, orice indicaţie radiologică şi computer-tomografică trebuie bine cântărită şi analizată, în favoarea pacientului“, explică conf. univ. dr. Adrian Șanta, medic primar radiologie și imagistică medicală la Spitalul European Polisano din Sibiu.

Ce riscuri implică pentru sănătate

Investigațiile cu raze X nu trebuie efectuate decât după ce s-au folosit toate metodele de diagnostic care nu presupun iradiere. Și asta deoarece radiațiile pot avea efecte nocive pentru sănătatea persoanei: asupra pielii (tulburări de pigmentare), ochilor (cataractă, conjunctivită), dar pot crește și riscul de apariție a sclerodermiei sau a atrofiei (pierderea masei musculare).

De asemenea, cantitatea mare de radiații poate afecta țesutul din care se formează celulele sangvine, iar studiile au arătat că există legătură între acestea și apariția cancerului.

Specialiștii spun că riscurile iradierii depind de mai mulți factori, printre care vârsta pacientului, doza de radiații, de cât de des este expus acestora, dar și de organul examinat (sânii, ovarele și testiculele sunt mai sensibile la razele X).

Atenție la doza de radiații!

Unitatea de măsură pentru radiațiile emise în timpul testelor cu raze X este milisievertul (mSv). Potrivit specialiștilor de la Colegiului American de Radiologie şi cei de la Societatea de Radiologie din America de Nord, doza maximă de radiații acumulată într-un an nu ar trebui să depășească 20 mSv. De exemplu, doza de iradiere pe care o asimilează organismul în urma unei radiografii pulmonare variază între 0,1-0,6 mSv.

Cantitatea de radiații pentru fiecare investigație cu raze X

Radiografie dentară      0,02 mSv

Densitometrie osoasă   0,01-0,05 mSv

Mamografie                 1-2 mSv

CT toracic sau pelvis     4-8 mSv

CT complet                  10-12 mSv

Radiaţii din mediu        3 mSv/an

In unele cazuri, cantitatea de radiaţii emisă de dispozitivele vechi cu raze X poate fi chiar de două ori mai mare decât cea a aparatelor mai noi.

Nu doar în urma investigațiilor cu raze X suntem expuși radiațiilor? Călătoria cu avionul ne iradiază, dar și substanțele radioactive din mediul înconjurător.

Conf. univ. dr. Adrian Șanta, medic primar radiologie și imagistică medical la Spitalul European Polisano, Sibiu

Imagistica medicală a evoluat în ultimii ani, aducând multe noutăţi, de mare folos pentru a depista afecțiunile tot mai greu de diagnosticat. Dacă în urmă cu 15 ani se făcea angiografie aortică directă, test riscant şi iradiant, azi se fac proceduri cu iradiere redusă şi confort sporit pentru pacient (doar o injecţie în venă periferică).

Azi, toate aparatele de tomografie moderne au sisteme automate de reducere a dozei, adaptată la caracteristicile pacientului, de multe ori chiar şi fără intervenţia radiologului.

Cu toate acestea, nu toţi clinicienii au reuşit să ţină pasul cu această tehnică, de aceea este obligatorie discuţia cu radiologul în privinţa metodei optime de diagnostic, de multe ori proceduri noi, neiradiante.


Author:

Facebook Comment