Interesul este justificat. Muzeul
Vaticanului, dar și Muzeul de Artă din New York, sunt interesate de
expoziții permanente cu ceramică de Cucuteni. Din păcate, nu există
fonduri pentru arheologi.
Expoziția ”Cultura Cucuteni – valori
regăsite ale preistoriei europene”, organizată de Ministerul Tineretului
și Sportului la Muzeul Municipiului București, a avut peste 50.000 de
vizitatori, într-o lună, mai mult decât are muzeul într-un an.
Ceramica de Cucuteni ar putea deveni brand de țară
Vasele de Cucuteni și figurinele de
ceramică pictată, splendid decorate, mai vechi decât piramidele, ar
putea deveni un brand național, crede dr. Romeo Dumitrescu, un român
care s-a întors din Canada pentru a finanța cercetări în domeniu. O
fundație condusă de dr. Dumitrescu a strâns peste 1 milion de dolari, cu
care a reușit să scoată la lumină câteva din cele mai importante
vestigii ale epocii Cucuteni.
Acestea au fost donate Muzeului de
Istorie a Moldovei, din Iași. La Muzeul Vaticanului, expoziția cu
artefacte aparținând perioadei Cucuteni a avut un mare succes, fiind
solicitată o astfel de expoziție permanentă. Dacă s-ar face efortul de a
cerceta perioada Cucuteni și de a scoate la lumină cât mai multe
vestigii, ar câștiga nu doar știința, ci și turismul, crede dr.
Dumitrescu.
”Există
un mare interes pentru epoca neolitică, pentru preistorie, ne-a
declarat dr. Dumitrescu. Deja, Egiptul sau Grecia sunt cunoscute, au
ieșit, ca să spun așa, din modă. Cred că am putea să atragem atenția cu
această cultură unică, mult mai veche decât cea mediteraneană. Am auzit
că a fost un proiect, ca o statuetă de Cucuteni să devină imaginea
brandului turistic, nu știu de ce s-a renunțat la el. Eu m-am bucurat că
un lanț de magazine a folosit un model de pe ceramica de Cucuteni ca
logo al unei campanii promoționale-Gusturi românești”.
Cu jumătate de mileniu mai veche decât cultura mesopotamianăCivilizația
Cucuteni-Tripolie, răspândită din sud-estul Transilvaniei, în Moldova
(incluzând teritoriul de astăzi al Republicii Moldova) și în vestul
Ucrainei, până la Nipru, s-a extins, în perioada sa de maximă
expansiune, pe o suprafață de peste 350.000 Kmp. Numele său a fost dat
de descoperirile făcute în anii 1884 și 1893 în localitățile Cucuteni
din județul Iași și Tripolie, lângă Kiev, Ucraina.
Durata de evoluție a civilizației
Cucuteni cuprinde aproximativ două milenii, începând cu anii 4600/4500
până în jurul datei de 2750 î.e.n, interval temporal aparținând epocii
neolitice. Organizarea socială și structura comunităților sunt foarte
avansate pentru acea perioadă.
Este una dintre cele mai spectaculoase
civilizații cu ceramică pictată ale lumii preistorice, atât datorită
rafinamentului artistic al formelor și decorului pictat sau incizat pe
vase și statuete antropomorfe, a tehnologiei de prelucrare a pietrei și a
metalelor (cupru și aur), cât și datorită întrebărilor pe care le
ridică, multe încă fără răspuns.
Unde sunt morții comunităților tip Cucuteni?
Mai
presus de toate rămâne marea enigmă: ce făceau oamenii comunitățiilor
Cucuteni cu morții lor? Este greu de explicat de ce în cadrul
săpăturilor nu s-a descoperit încă nici o necropolă, ci doar câteva
înmormântări izolate, având mai curând un caracter de cult. Istoricii
cred că în cultura Cucuteni oamenii își ardeau rudele moarte în
propriile case. Splendidele vase ceramice găsite astăzi ar putea fi vase
în care se păstra cenușa rudelor, în familie.
Piesele aflate în expozitia din București fac parte din patrimoniul
Muzeului de Istorie a Moldovei din Iași, colecție care include materiale
de referință provenite din cercetarile arheologice desfășurate în
așezările de la Cucuteni-Cetatuie, Ruginoasa-Dealul Draghici,
Scanteia-Dealul Bodesti, Valea Lupului-Fabrica de Antibiotice, Iasi-Sf.
Nicolae Domnesc (jud. Iasi), Trusesti-Tuguieta (jud. Botosani), precum
și unele piese provenite din stațiunile Pocreaca-Cetățuia,
Cucuteni-Dâmbu Morii, Buznea-Siliște (jud. Iași) și Corlățeni (jud.
Botoșani).
